Societatea Română de Chirurgie
fondată în 1898

Activitati » 2013

  SRC 2013 - Activitati Filiala Bucuresti
17.01.2013
SRC Filiala Bucuresti - sedinta
Chirurgia patologiei benigne...
21.02.2013
SRC Filiala Bucuresti - sedinta
Tratamentul litiazei...
21.03.2013
SRC Filiala Bucuresti - sedinta
Cauze rare de ocluzie...
25.04.2013
SRC Filiala Bucuresti - sedinta
Chirurgia leziunilor iatrogene...
16.05.2013
SRC Filiala Bucuresti - sedinta
Cancerul de jonctiune...
17.10.2013
SRC Filiala Bucuresti - sedinta
Complicatii rare ale tumorilor...
28.11.2013
SRC Filiala Bucuresti - sedinta
Complicatii rare tumori GIST...
19.12.2013
SRC Filiala Bucuresti - sedinta
Cancerul cardiei...
2013


Societatea Romana de Chirurgie - Bucuresti


  

Tema sedintei: Chirurgia patologiei benigne

- a Tiroidei - sef lucrari Dr.Bogdan Stanescu

- a Paratiroidelor - Conf.Dr. Victor Strambu

- a Suprarenalelor - Prof.Dr. Mircea Beuran

Sedinta a abordat patologia benigna a tiroidei, paratiroidelor si suprarenalelor.

Sesiunea a fost deschisa de Prof. Dr. Beuran prin anuntarea Conferintei Nationale de Chirurgie din acest an, ce va avea ca tema “Patologia pancreatica” si a mentionat necesitatea achitarii cotizatiilor catre SRC pentru sustinerea activitatii acesteia.

Domnia sa a anuntat deasemenea, efectuarea primului work-shop in cadrul laboratorului de laparoscopie a UMF Carol Davila cu sustinerea SUUB si SCUB, in perioada 7-8 februarie, privind Chirurgia de Urgenta (exceptand trauma), cu participare internationala de renume.

Domnul profesor Beuran a indemnat ca publicatiile academice sa fie facute sub sigla UMF Carol Davila – Departamentul X Chirurgie.

Dl. Dr Bogdan Stanescu, sef de lucrari in cadrul Institului Parhon, a prezentat prima lucrare intitulata  “Patologia Benigna a Tiroidei”.

Lucrarea a enumerat tipurile de patologie benigna a tiroidei si mentionat tipurile de tratament pentru fiecare in parte si indicatiile tratamentului chirurgical.

Substitutia hormonala este necesara pentru toti pacientii ce au suferit o interventie chirurgicala.

Rolul medicului anatomopatolog in aceasta patologie este esential.

Abordul printr-o incizie Micoli (de mici dimensiuni) necesita un chirurg cu experienta.

Tiroidectomia este astazi abordata si robotic pe cale axilara.

Dr. Stanescu a concluzionat:

- Beingnitatea leziunilor este incerta

- Dozarea Calcitoninei – test de rutina pentru stabilirea diagnosticului si a extensiei ablatiei chirurgicale

- Necesitatea unui anatomopatolog dedicat

- Operatiile incomplete (tiroidectomia subtotala) sunt prohibite

- Necesitatea descoperirii de markeri noi

- Importanta evidentierii Nn recurenti si a paratiroidelor in timpul interventiilor chirurgicale

Discutii:

Conf. Dr. Miron a deschis discutiile prin intrebarea : “ Ce facem daca nu avem un anatomopatolog priceput”?

Dr. Stanescu a mentionat existenta unui Curs European pentru anatomopatologi

Prof. Dr. Constantinoiu a precizat ca primul premiu Nobel pentru chirurgie a fost atribuit Dr. Kocher pentru Chirurgia Tiroidei si a intrebat daca “Prin incizia Micoli se poate efectua si tiroidectomia totala?”

Dr Stanescu – Dr. Micoli efectueaza aceasta interventie in 45 de minute, dar au existat si rezectii incomplete in unele cazuri

Dr. Stanescu a sustinut si a doua lucrare “Hiperparatiroidismele”.

Acestea pot fi de 3 feluri: primar, secundar si tertiar.

A prezentat tipurile de tratament chirurgical al fiecaruia in parte, dar s-a axat pe prezentarea celui primar – simptomatic si asimptomatic.

Paratiroidectomia minim invaziva este operatia de electie in cazul celui primar, dar are si cateva dezavantaje: necesita o localizare ecografica precisa, nu permite explorarea contralaterala, anestezia locala.

Paratiroidectomia clasica are indicatii: 

- in conversii cand diagnosticul intraoperator nu concorda cu datele imagistice

- leziunea descoperita nu justifica clinica

- localizarea preoperatorie incerta

- MEN

 - Paratiroida intratoracica

Concluzii:

- 99,9% sunt benigne

- Localizare dificila

- Examenul extemporaneu nu este de folos

- Examenul HP de neoplasm se face retroactiv

- Necesitatea unui chirurg experimentat

Conf. Dr. Victor Strambu a prezentat lucrarea “Tactica chirurgicala in Hiperparatiroidismul secundar”

Domnul dr a prezentat experienta personala, a pacientilor cu boala renala cronica in stadiu final.

Indicatia chirurgicala in cazul acestor pacienti:

- Hipercalcemie severa

- Afectare osoasa progresiva, invalidanta

- Prurit ce nu raspunde la dializa

- Pacienti transplantati renali cu HPT persistent

Tehnicile operatorii sunt: paratiroidectomia subtotala/totala cu autotransplant/totala.

A fost prezentat un film de paratiroidectomie totala din arhiva personala domnului Dr Strambu. Acesta a mentionat ca a inregistrat 6 cazuri de recurente, in care nu s-a gasit a 4-a paratiroida si ce au necesitat reinterventii (paratiroida intratoracica).

Solutia pentru acestea poate fi chirurgia robotica si mediastinoscopia.

Discutii:

Dr Tomulescu – a mentionat si posibilitatea efectuarii operatiei si laparoscopic, nu numai robotic

Prof. Dr. Patrascu – a atras atentia la tractiunea coarnelor timusului, in abordul toracic, datorita posibilitati producerii unor accidente hemoragice.

“Chirurgia Glandelor Suprarenale – Experienta Clinicii de Chirurgie Generala a SCUB” a fost prezentata de Prof. Dr. Mircea Beuran.

Prima suprarenalectomie laparoscopica in cadrul SCUB a fost efectuata  in iunie 2003, de catre domnul profesor si echipa sa.

A fost prezentata cazuistica extinsa si subliniata importanta colaborarii medicului endocrinolog (din cadrul Institului Parhon), cu chirurgul si medicul anestezist.

Cele mai dese patologii intalnite au fost :

- Feocromocitoamele

- Boala Cushing

- Sindromul Conn

- Tumori nesecretante

Experienta echipei chirurgicale a crescut odata cu numarul de interventii efectuate. S-a observat deasemenea, scaderea timpului operator, a numarului de zile de spitalizare,  posibilitatea abordarii unor tumori voluminoase > 10 cm sau abordul bilateral.

Au fost mentionate si doua cazuri de conversie de la chirurgie clasica (pentru cura eventratiei voluminoase, anexectomie dreapta si excizia plasei de polipropilen) la laparoscopie pentru efectuarea suprarenalectomiei.

Discutii:

Prof. Dr. Burcos – a multumit comunicatorilor si a mentionat necesitatea existentei unor centre specializate pentru fiecare patologie

Dr. Stanescu – a subliniat necesitatea modernizarii sectiei de ATI si infiintarea unei sectii de dializa in cadrul Institului Parhon

Prof. Dr. Bratucu – a felicitat prezentatorii si experienta acestora; exista si alte glande endocrine inafara de cele prezentate in cadrul sedintei;

Prof. Dr. Beuran – a multumit participantilor si speakerilor si aminteste tuturor ca urmatoarea sedinta a SRC va fi in a-3a joi din luna februarie.

A consemnat: Dr. Bogdan Popescu

Februarie 2013

Ordinea de zi

1. In memoriam Prof.Dr. Petre Andronescu

2. Tratamentul litiazei CBP - laparoscopic vs. endoscopic - Conf.Dr. Adrian Miron

3. Complicatiile litiazei colecistice - Prof.Dr. Radu Palade



Minuta

Începând cu luna februarie, la începutul fiecărei şedinţe a SRC se vor aduce omagii unei personalităţi medicale născute în luna respectivă.

Şedinţa a fost deschisă de prezentarea domnului Dr B. Mastalier : In memoriam Prof. Dr. Petre Andronescu, născut la 2 februarie 1935 în oraşul Hârşova judeţul Constanţa.

Viitorul profesor a absolvit la 23 de ani, IMF Carol Davila cu nota 10. Începând cu anul 1958 când a devenit intern, a trecut prin toate etapele vieţii medicale: stagiar, secundar şi apoi specialist la CFR 2 Bucureşti, medic primar şi apoi şef de secţie chirurgie în anul 1990 la Spitalul N.Gh. Lupu Bucureşti (Colentina). Cariera universitară a început-o ca preparator voluntar la catedra de Anatomie sub conducerea Prof Iagnov apoi Prof Ranga, apoi asistent universitar la Spitalul Colentina (Prof Şeicaru), devenind în anul 1979 Șef de Lucrări, în 1990 Conferențiar, iar în 1993 Profesor. A ocupat funcţia de Prorector Ştiinţific al UMF Carol Davila între anii 1992-1996. Doctoratul l-a absolvit în 1973 cu lucrarea “Megaureterul” sub conducerea Acad. Prof. Dr. Theodor Burghele.

De-alungul carierei, s-a specializat într-o multitudine de domenii chirurgicale, la instituţii de renume,: cardiovascular, hepato-biliar, pancreatic, endocrin, laparoscopic, oncologic. A fost membru în numeroase societăţi chirurgicale naţionale şi internaţionale, fiind preşedinte al SRC Bucureşti în 1995 şi ales ca preşedinte al SRC în 1999, neapucând să-şi exercite funcţia ce urma să înceapă din 2001.

Dintre multiplele lucrări şi monografii publicate trebuie menţionate câteva lucrări de interes: Microirigația coledocului; Limfografia rectală; Cercetare prin metoda coroziunii în ce privește distribuția spațială a vaselor sangvine și căilor biliare; Extraperitonizarea lobului drept hepatic în tratamentul interpoziției hepatodiafragmatie a colonului; Irigația arterială  a ileonului terminal.

A avut o experienţă vastă operatorie, realizând prima duodenopancreatectomie din clinica de chirurgie a Spitalului Colentina iar în ultimul deceniu s-a axat pe chirurgia metastazelor hepatice din cancerul colo-rectal.

A decedat pe data de  8 noiembrie 1999, la vârsta de 64 ani, din cauza unei patologii cardiace severe.

Discuţii:

  • Conf. Dr. Miron – a punctat că profesorul avea grijă de toţi subalternii acestuia trimiţându-i la diverse cursuri de specializare;
  • Prof. Dr. Bratucu – a menţionat că l-a avut ca asistent în timpul stagiului de anatomie, că acesta era pasionat de a descoperi şi a explica amănunte anatomice şi chirurgicale şi că palmaresul chirurgical deosebit pe care l-a avut  se datorează pregătirii ca şi anatomist;
  • Dr R. Costea – “datorez virarea de la anatomie la chirurgie, profesorului Andronescu”;
  • Prof. Dr. R. Palade – a efectuat practica de vară la Spitalul CFR 2 sub îndrumarea Dr. Andronescu;
  • Prof. Dr. Bălănescu – a relatat că a fost marcat de moartea profesorului;
  • Conf. Dr. C. Turculeţ – a lucrat cu Prof. Andronescu şi a remarcat energia extraordinară pe care o avea acesta şi modul elegant de a opera; ‘’orice oră petrecută în spital este un câştig’’, aşa spunea profesorul;
  • Prof. Dr. M. Beuran – a menţionat că Conf. Andronescu i-a propus să lucreze ca preparator benevol la catedra de anatomie a Prof. Ranga, în urma unui incident petrecut în sala de disecţie.

Şedinţa a continuat cu prezentarea domnului Conf. Dr. Adrian Miron: Litiaza caii biliare principale – tratament endoscopic versus laparoscopic .

Acesta a prezentat experienţa clinicii de chirurgie a Spitalului Elias, condusă de domnia sa. Studiul a fost realizat pe un lot de 500 de pacienţi colecistectomizaţi în perioada Nov 2011-Ian 2013. Experienţa mai mare a fost prin rezolvarea endoscopică a cazurilor, diagnosticate pre sau postoperator, experienţa în chirurgia laparoscopică a căii biliare principale necesitând înregistrarea a mai multor pacienţi pentru a trage concluzii pertinente. Rata de success pentru ERCP a fost de 69%, printre cauzele de eşec enumerându-se calculi foarte mari, impietruirea de coledoc şi defectarea aparaturii.

O metanaliză din anul 2006 realizată de Clayton J et all, a concluzionat că ambele atitudini au rezultate asemănătoare iar decizia ar trebui luată în funcţie de dotarea spitalului şi experienţa chirurgului. Din alte studii reţinem că nu s-au găsit diferenţe semnificativ statistic privind: morbiditatea, mortalitatea, timpul total operator (ERCP+CL vs CL+LCBP abordata laparoscopic), zilele de spitalizare.

Lucrarea s-a încheiat cu guideline-ul SAGES din 2010 privind abordarea litiazei coledociene: http://www.sages.org/publication/id/06/.

Discuţii:

- Prof Dr. T. Burcos – a felicitat prezentatorii ; litiaza CBP abordată laparoscopic necesită condiţii tehnice desoebite; la Spitalul Colţea tehnica rendez-vous este preferată – permite drenaj transcistic; colangiografia intraoperatorie prelungeste timpul operator si poate da anumite complicatii;

- Ş.L Dr Dan Cristian – a felicitat lucrarea prezentată ; relatează că pacienţii dânsului sunt supuşi unui examen RM pentru evaluarea marimii calculilor; în tehnica rendez-vous – pacientul este externat după circa 48 de ore; efectuează ERCP postoperator – la complicatii; a înregistrat 5 perforații datorită unor papilotomii insuficiente și unui calcul prea mare (deobicei), rezolvate printr-un drenaj laparoscopic de vecinătate şi tratament conservator; ERCP-ul provoacă morbiditate mare în timp, datorită stenozei cicatriciale și refluxului duodeno-biliar ce provoacă colangite recurente

- Conf Dr. C. Turculet  -  dificil de efectuat tehnica rendez-vous la SCUB, datorită numărului mare de colecistectomii şi a unui număr mic de gastroenterologi ce efectuează ERCP-ul; preferă abordul deschis; menţionează un studiu  italienesc ce confirmă colangita recurentă ce duce la creșterea ratei cancerului de căi biliare;

- Prof. Dr. E. Bratucu – trage concluzia că cine dispune de endoscopisti chirurgi preferă abordul cu ERCP şi unde endoscopişti sunt gastroenterologi se preferă abordul laparoscopic; dezavantajul tehnicii rendez-vous – pacientul se meteorizează şi face dificil abordul laparoscopic;

- Conf. Dr. A. Miron – tehnica deschisă nu este un eşec; aceasta are doar 5% rată de eventraţii, deci putem încă să o luăm în considerare

- Prof. Dr. E. Bratucu – dezavantajul tehnicii laparoscopice –menţinerea unui drenaj biliar timp îndelungat

- Prof. Dr. M. Beuran – realizează o bună colaborare cu Dr Constantinescu(departamentul de Gastroenterologie – SCUB); a abandonat tehnica rendez-vous; pacienţii dânsului efectuează ERCP apoi după 2 zile de urmărire, se realizează colecistectomia laparoscopică ; o problemă este curba de învaţare a endoscopistului; după ERCP – SNG pt a evidentia o eventuală hemoragie ; realizarea colangiografiei intraoperatorii depinde şi de materialele disponibile; drenajul este încă de actualitate (după cum spunea şi Prof Şuteu).


 A treia lucrare intitulată Colecistectomia laparoscopică în tratamentul colecistitei acute – posibilități și limite a fost prezentată de dna Dr Emel Suliman şi Prof. Dr. Radu Palade. Autorii au prezentat un studiu retrospectiv, descriptiv, pe un lot de 1402 pacienţi, realizat în Clinica I Chirurgie al Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti între 1993 şi 2010.

Conversia la chirurgia clasică s-a făcut în 144 de cazuri (10%), leziunile CBP au fost înregistrate în 4 cazuri (0,28%) iar reintervenţiile s-au efectuat la 20 de pacienţi (1,4%).

Concluziile studiului au fost : există cazuri când colecistita acută nu poate fi realizată printr-un abord laparoscopic, dar avantajele laparoscopiei se menţin, există un risc crescut de conversie la pacienţii de sex masculin, la cei peste 50 de ani, în colecistita gangrenoasă şi în platronul pericolecistic, iar decizia de conversie este bine a fi luată înainte de a aborda triunghiul Callot.

Discuţii:

  • Prof. Dr. E. Bratucu –a pus întrebarea de ce conversia e mai frecventă la bărbat şi de ce e mai grea conversia peste 50 de ani;
  • Prof. Dr. R. Palade – leziunile sunt mai grave la bărbat ; aceştia se prezintă tardiv la medic; peste 50 de ani remanierile vasculare şi fibroase, generează un teren dificil de abordat laparoscopic;
  • Prof. Dr. T. Burcoş – felicită lucrarea şi menţionează că de multe ori calitatea şi performanţa instrumentarului decid conversia;
  • Prof. Dr. S. Constantinoiu – remarcă că în 55% din cazuri întalnim variante anatomice de distribuţie al axului vasculo-biliar ce fac să se înregistreze complicaţii postoperatorii; riscul de lezare a CBP în CA este de 2 ori mai mare decât în celelalte colecistite; decizia de conversie este o decizie de maturitate; pregătirea anatomică previne aceste complicatii;
  • Prof. Dr. M . Beuran  – felicită comunicatorii; lucrarea are un caracter didactic binevenit pentru chirurgii tineri; conversia se impune dacă timp de 20 de minute nu progresezi cu disecţia

Discuţii finale:

  • Prof. Dr. Beuran – reaminteşte că şedinta din martie are ca temă patologia postchirurgicală a căilor biliare şi ne invită să participăm în luna aprilie la Congresul de Coloproctologie la Iasi, la Conferinţa Naţională de la Sinaia de la sfârșitul lunii mai şi în luna iunie la Congresul EAES de la Viena.
  • Dr Dan Cristian – aminteşte că înscrierea a mai multor chirurgi la Congresul EAES ne va aduce reduceri la taxa de înscriere.  

A consemnat: Dr Bogdan Popescu


Martie 2013

Ordinea de zi

1.In memoriam Prof.Dr.Ion Juvara - Prof.Dr. Traian Patrascu.

2.Complicatiile postoperatorii ale chirurgiei biliare - Prof.Dr. Eugen Bratucu.

3.Managementul leziunilor cailor biliare in colecistectomia laparoscopica - Prof.Dr. Traian Patrascu.

Dr. Ion Juvara

Prima lucrare, închinată profesorului Juvara, a fost prezentată de Prof. Dr. Traian Pătraşcu (şeful clinicii Ion Juvara din cadrul Spitalului Cantacuzino) şi s-a numit: IN MEMORIAM PROF. DR. ION JUVARA – LEGENDELE NU MOR NICIODATĂ. 

S-a născut la Bucureşti în urmă cu 100 de ani, la data de 15.01.1913, într-o familie de boieri moldoveni. Copilăria şi-a petrecut-o în judeţul Vaslui. După cum spunea, a fost clasificat întâiul la toate examenele la care a participat. Dintre profesorii care i-au marcat destinul au fost Dr. Rainer şi Hortolomei şi prietenul din anul I de facultate George Emil Palade. A avut o activitate bogată, operând “oameni, nu analize sau radiografii”. A efectuat primele tiroidectomii şi timectomii pentru tratamentul miasteniei gravis, cât şi intervenţii noi toracice şi cardiace şi a efectuat studii privind chirurgia căilor biliare extrahepatice şi reintervenţiile în chirurgia gastrică. După peripluri prin alte spitale, datorită regimului comunist, unde a lăsat în urmă de fiecare dată o secţie de chirurgie adaptată timpurilor, devine în 1965 şef de clinică la Spitalul Cantacuzino ca şi conferenţiar universitar .A condus timp de 20 de ani clinica ce îi poartă numele azi, având calitatea de “şef de şcoală”, formând peste 10 foşti şi actuali profesori. A condus timp de 16 ani Societatea Română e Chirurgie din Bucureşti.

A decedat în 1996 la vârsta de 83 de ani.

Discuţii:

  • Prof. Dr. Vereanu – a făcut parte din colectivul dr Juvara când şef de secţie era Dr Prişcu ; avea o grijă permanentă de a îşi ţine tinerii colaboratori “ în priză” urmărind evoluţia acestora, insuflându-le grija şi respectul pentru bolnavi; era un chirurg desăvârşit, ajutând chirurgii tineri în problemele operatorii, fiind o umbrelă protectoare pentru aceştia dar în acelaşi timp impunând un regim de lucru sever;
  • Prof. Dr. Gavrilescu – prin lucrările şi tratatele de referinţă a avut impactt asupra tuturor chirurgilor nu numai asupra colaboratorilor; circa 1000 de chirurgi au trecut prin şcoala profesorului Juvara; la vârsta de 75 de ani , la omagierea sa la Piatra Neamţ au participat toţi marii profesori, în cinstea acestuia;
  • Prof. Dr. Sabău – salută familia profesorului, deoarece a luat parte la multe din întrunirile familiale ale profesorului; din 1978 a fost secundar la Prof Juvara, acesta dându-i posibilitatea de a participa cu efectuarea unor desene la redactarea unei cărţi; nu a ales greşit niciodată dacă a urmat învăţăturile profesorului; mulţumeşte clinicii de chirurgie de la Spitalul Cantacuzino şi oamenilor de acolo;
  • Prof. Dr. G. Ionescu – menţionează că profesorul ne-a arătat că ceea ce este peren este ceea ce laşi în urma ta; Prof Juvara i-a fost partener de vânătoare şi a povestit câteva întâmplări anecdotice ce l-au întruchipat pe profesor;
  • Prof. Dr. E. Brătucu – “Profesorul era din cei ce aveau Pricepere”; nu este spital orăşenesc din muntenia unde să nu fi fost un elev al Prof. Juvara sau al Prof. Setlacec;
  • Prof. Dr. Unc – Prof. Juvara a apărţinut şi provinciei; profesorul a dominat primul congres de la Mamaia, după 1989; este onorat că avem asemenea personalităţi chirurgicale şi mulţumeşte SRC Bucureşti;
  • Prof. Dr. Palade – “este exponentul şcolii medicale româneşti dintre cele două războaie”; a dezvoltat chirurgia toracică, cardiacă, chirurgia tumorilor endocrine pancreatice, ştia ortopedie şi făcuse neurochirurgie în război; este expresia unei şcoli medicale de foarte bună calitate;
  • Prof. Dr. I. Popescu – a început internatul cu Prof. Juvara; acesta avea calitatea de şef de clinică şi şef de şcoală; nu oricine putea prezenta o lucrare sau putea lua cuvântul la SRC; profesorul spunea “revine generaţiei voastre să facă ceea ce nu am făcut noi”;
  • Prof. Dr. Bruckner – a fost intern la Prof Juvara, având posibilitatea ca la sfârşitul stagiului să opereze o colecistectomie; profesorul gândea medical, la raport fiind adevărate lecţii de medicină;
  • Fiica Prof. Juvara (Alexandra Juvara) – primul spital al profesorului a fost la Murgeni, lăsând dosare de activitate în fiecare spital în care a lucrat; a avut o colaborare extraordinară cu anestezistul său, Dr Motomancea;
  • Prof. Dr. M. Beuran – a concluzionat: toţi l-am cunoscut mai bine pe Prof. Juvara prin prezentările de astăzi; Prof. Şuteu (mentorul Prof Beuran) se sfătuia cu Prof. Juvara; “Pe profesorul Juvara îl aşezăm deasupra noastră şi exemplul dânsului îl vom duce mai departe”.

În a doua parte a şedinţei, RomBiomedica a prezentat Staplerele Panthers – Modul de folosire în chirurgia colorectală. Au evidenţiat necesitatea pensei de bursă (de unică folosinţă sau reutilizabilă), a staplerului liniar cu care realizăm sutura mecanică a bontului rectal şi a staplerului circular ce reprezintă un element cheie pentru realizarea anastomozei. Ne-au adus în atenţie apariţia a două noi modele de stapler liniar şi circular ce sunt mai simplu de folosit, important fiind să nu creem tensiune la nivelul bontului rectal când creeăm anastomoza pentru a preveni stenozele anastomotice.

A doua lucrare MANAGEMENTUL LEZIUNILOR CĂILOR BILIARE EXTRAHEPATICE ÎN COLECISTECTOMIA LAPAROSCOPICĂ, a fost prezentată tot de domnul Prof. Dr. Traian Pătraşcu (Spitalul Cantacuzino).

Colecistectomia laparoscopică generează leziuni de până la 2,7% ale căilor biliare extrahepatice, mult mai frecvente ca în chirurgia clasică. Printre mecanismele de producere se enumeră: cliparea canalului hepatic drept; tracţiunea şi cliparea laterală a CBP, anomaliile anatomice, utilizarea curentului în triunghiul Callot, lezarea CBP cu convexitatea cârligului electric,  în cazuri de colecistita acută, ciroză cu HTP, aderenţe şi apar la chirurgi cu peste 100 de intervenţii la activ.

Clasificăriile Soper-Strasberg şi Bismuth sunt cele mai frecvent folosite. Un studiu multicentric publicat în 2006, din 10759 colecistectomii laparoscopice s-au înregistrat 18 leziuni ale căilor biliare extrahepatice. Cele mai frecvente leziuni au fost de tip D în clasificarea Bismuth (10 cazuri), 6 cazuri de secţiune completă (E) şi 2 cazuri tip A prin deraparea clipurilor. Diagnosticul leziunilor a fost făcut postoperator în 78% din cazuri . Semnele sugestive pentru leziune a CBP sunt: biliragia pe tubul de dren, semnele de iritatie peritoneală, febră, icter.

Diagnosticul imagistic poate fi realizat cu ajutorul: colangiografiei (intra sau postoperatori), ERCP, Colangio-RM (cea mai fiabilă), scintigrafia hepatobiliară sau angiografia mezenterică selectivă (în cazul asocierii leziunilor vasculare).

Concluziile studiului. Riscul de apariţie a leziunilor NU a fost corelat cu : lipsa de experienţă a chirurgului sau cu existenţa unor variante anatomice. Tratamentul leziunilor reprezintă o piatră de încercare, soluţia optimă fiind de tratament al acestora în momentul producerii, dar de către un chirurg cu experienţă în chirurgia biliară. Anastomoza bilio-digestivă nu se va efectua în caz de prezenţă a peritonitei biliare. Hepatico-jejuno-anastomoza cu tub exteriorizat a la Witzel este soluţia optimă pentru secţiunile complete. Reprezintă leziuni grave, ce pot determina decesul pacientului, determinând şi complicaţii pe termen lung cum ar fi: colangite repetate, stenoze ale anastomozelor bilio-digestive. În finalul lucrării domnul profesor a prezentat 2 cazuri din experienţa clinicii dumnealui.

Discuţii:

  • Conf. Dr. C. Vasilescu – opinează că rata leziunilor de peste 2% este mare; colecistectomia nu îşi are rostul de a fi realizată robotic;
  • Prof. Dr. Burcoş – chirurgia căilor biliare nu fereşte pe nimeni de accidente; conversia nu este un eşec al colecistectomiei, iar complicaţiile mari revin din nerecunoaşterea leziunilor intraoperator;
  • Conf. Dr. Miron – a fost doctorandul dr Dan Rădulescu în clinica de la Spit. Cantacuzino; a evidenţiat că datele statistice nu s-au modificat prea mult de-a lungul timpului în cazul acestei patologii; acesta consideră o eroare dorinţa de a rezolva cât mai repede cazul, momentul de reparare fiind foarte important, chiar şi după circa 6 luni;
  • Prof. Dr. Brătucu – nu crede în anastomoze T-T ale CBP; leziunile apar într-un procent mare în colecistitele scleroatrofice, prima reintervenţie trebuie să aibă succes cu hepaticojejunoanastomoza;
  • Prof. Dr. Palade – consimte că rezolvarea să se facă pe cale deschisă, nu în sepsis, iar recalibrarea anastomozei hepatico-jejunală este foarte dificilă; cele mai greu de rezolvat sunt leziunile de cauter;
  • Prof. Dr. Unc – problemele intervin când operăm un pacient din alt centru şi nu ştim prea multe despre operaţia antrioară;
  • Prof. Dr. Beuran – conchide că cel mai bun tratament este profilaxia leziunilor; a mulţumit Prof. Dr . Pătraşcu pentru prezentările frumoase; subiectul va continua şi în luna aprilie când vom îl comemora şi pe Prof. Dr. Burlui, iar Prof. Dr. Brătucu şi Conf. Dr. Straja vor prezenta cele 2 lucrări; ne-a reamintit de congresul de Coloproctologie de la Iaşi din luna aprilie şi de Conferinţa Naţională de Chirurgie de la Sinaia ce va începe pe 30 mai.

A consemnat: Dr. Bogdan Popescu

Aprilie 2014

Ordinea de zi

1. In memoriam Prof.Dr. Dumitru Burlui - Prof.Dr. Eugen Bratucu.

2. Chirurgia leziunilor iatrogene ale C.B.P. - Prof.Dr. Eugen Bratucu.

3. Complicatiile litiazice tardive dupa chirurgia biliara - Conf.Dr. N.D. Straja.



Minuta

Ședința a debutat cu prezentarea Prof. Dr. E. Brătucu

Un destin dedicat chirurgiei – Dumitru Burlui (martie 1920-1983) 

Dintre reperele menționate de dl. Prof. Brătucu reținem:

Nascut la Galați in martie 1920 Prof. Dr. D. Burlui a depus juramantul Facultatii de Medicina in Octombrie 1944.

A absovit Facultatea de medicina 1939-1945 si a devenit extern prin concurs (1943-1945) iar apoi intern (1945-1948)

A fost Secundar chirurg la Sp. Elias intre 1948-1951 si apoi chirurg consultant 1951-1955.

A devenit Medic primar chirurg in1957 si Sef de sectie la Spitalul Elias intre1955-1966.

Totodată a devenit Sef de sectie la  Sp. Caritas din 1959.

Dintre cei care l-au format si pe care i-a avut ca mentori au fost mentionati:

  • Prof. N. Hortolomei -1943.
  • Prof. Dr. Cosacescu – 1944 (Dr. Burlui a fost preparator la Clinica de chirurgie pediatrica).
  • Dr. Cristidi - Divizia a IX-a Chirurgie –Sp. Brancovenesc.
  • Prof. Dr. T. Nasta  la Clinica de chirurgie Floreasca.Prof. Dr. D. Burlui a fost siPreparator si apoi asistent la catedra deanatomie si embriologie condusa de Prof. Dr. Gr. T. Popa.
  • Doctorat in chirurgie l-a efectuat la Moscova in domeniul chirurgiei toracice unde a fost foarte apreciat (1952-1955).
    A devenit Sef de lucrari la Sp. C. Davila – Prof. Dr. I. Fagarasanu (1955-1959) si apoi Conferentiar la Sp. Caritas intre 1959-1968.
    Prof. Universitar la Sp. Caritas intre anii 1968-1983.
    A fost Bursier OMS in 1964.

Printre realizarile imprtante ale Prof. Dr. D. Burlui:

  • rezectia sutura-bronsica – Moscova;
  • extraperitonizarea lobului hepatic drept in ciroza hepatica ascitogena (1959 publicata 1964) tehnica fiind prezentata in Tratatul de tehnica chirurgicala J. Patel in 1967;
  • omento-eso-mediastinopexia;
  • vena ombilicala repermeabilizabila in chirurgia hipertensiunii portale;
  • explorari radiomanometrice la nivelul cailor biliare;
  • in 1970 apare monografie despre repermeabilizarea venei ombilicale;
  • tehnica de dranaj biliar este prezentata la reeditarea tratatului lui J. Patel in 1975;
  • preocupari in chirurgia chistului hidatic (monografie);
  • monografie despre hipertensiunea portala;
  • chirurgia regiunii oddiene - postum.

Chirurgia gastrica.

Ca realizari:

  • 160 de sunturi portocave;
  • 50 sunturi splenorenale.

A fost:

  • Membru al Academiei Române;
  • Presedinte al Societatii Romane de chirurgie.

In cadrul discutiilor:

Prof. Dr. N. Angelescu a amintit despre prezenta la societate a prof. Burlui precum si amintiri din Franta despre Prof. D. Burlui.

Prof. Dr. R. Palade a rememorat sedintele societatii si preluarea catedrei de la Sp.Caritas precum si relatia cordiala cu Prof. Dr. I. Juvara si a reiterat importanta prezentarii valorii personalitatilor chirurgiei romanesti.

Prof.dr.S.Constantinoiu a reamintit eleganta fizica dar si cea profesionala a Prof.Burlui.

In incheiere dl.Prof.Beuran a amintit de activitatea Prof.Burlui in Senatul Universitatii precum si relatia cu studentii si Prof.Milcu.

A doua prezentare a avut titlul

Leziuni iatrogene ale caii biliare principale - Prof. Dr. E. Bratucu, Dr. C. Daha

S-au facut precizari cu valoare practica. De ex. leziunile de cale biliara sunt identificate doar in proportie de 10% in prima saptamana dupa colecistectomia laparoscopica.

In cazul chirurgiei deschise – 50% sunt descoperite intraoperator.

Recunoasterea imediata este la nivel global de 30% iar postoperatorie 70%, 20% prezinta icter/colangita.

Investigatiile imagistice moderne ajuta inclusiv preoperator:

  • colangioRMN
  • fistulografie pe dren
  • ERCP

Intraoperator se utilizeaza:

  • Colangiografie
  • Coledocoscopia
  • Explorare instrumentala

Terapie paleativă 82% ca prim gest:

  • Drenaj Biliar Extern
  • Drenaj subhepatic
  • Ligatura ducturilor hepatice?
  • Stentare endoscopica

Prima intentie corectoare:

  • Reconstructie axiala
  • Coledocoduodenoanastomoza
  • Hepaticojejunostomie – favorizata de prezentator

Rata de succes:

  • 83% (leziuni Bismuth I si II)
  • 60% (leziuni Bismuth III si IV)

Necesitatea stentarii si mentinerea acestui dren - 3 luni minim.

Monitorizare minim 5 ani.

Testele folosite cel mai frecvent in follow-up:

  • Fosfataza alcalina
  • colangioRMN
  • HIDA scan
  • ERCP

 Ca rezultate acestea nu sunt extrem de bune:

- 20% din stenoze in primii 5 ani

S-au prezentat diferite variante de montaj, de vizitare si de drenaj si protezare.

Anastomoza de vizitare cu duodenul poate avea uneori valoare.

Varianta de Hepatojejunoanastomoza fara sutura cu sonda Foley – tehnica originala si rezultate

Rolul reconstructiei colangiografice RMN a fost subliniat.

Discutii:

Prof. S. Constantinoiu apreciaza experienta in leziunilor iatrogene si a cerut detalii despre ultimul procedeu – hepaticojejunoanastomoza cu sonda Foley – cat trebuie tinuta pe loc si daca sunt stenoze tardive.

Raspuns:

Se desumfla la 3 saptamani si se tine pe loc inca o saptamana si apoi colangiografie de control.

Stenozele nu sunt frecvente.

Prof. Bratucu a mai subliniat ca leziunile sunt diferite in cazul chirurgiei deschise de cea laparoscopica evidentiind incidenta mai mare in cazul colecistectomiei laparoscopice

A mentinat si faptul ca Dr. Dan Gerota a publicat leziuni operatorii ale CBP in Lyon Chirurgical.

A mai discutat elemente importante cum ar fi:

  • Calibrul caii biliare
  • Valoarea coledocoduodenoanastomozei in leziunile mai joase.
  • Importanta primei interventii corectoare.

Prof. Dr. Angelescu a amintit de leziunile particulare prin asrsura de cauter in cazul CL si a subliniat importanta practica a prezentarii

Ligatura pentru dilatare in vederea anastomozei a fost amintita ca o situatie extrem de rara.

A treia prezentare a avut titlul

Complicatii tardive postoperatorii ale chirurgie biliare - Conf.dr.N.Straja

Autorul a sistematizat aceste situatii subliniind frecventa mare a acestor complicatii. De exemplu incidenta litiazei dupa CL 1/10 cazuri.

Fenomene obstructive, fenomene septice sunt cel mai frecvent intalnite clinic.

Calculi sunt:

  • Restanti
  • Autohtoni

Litiaza postoperatorie (origine):

  • abandonata deliberat
  • necunoscuta/nedepistata
  • ignorata/necautata
  • recurenta

Cauzele au fost trecute in revista.

In operatii mari care abordeaza CBP:

  • abandonata
  • nerecunoscuta
  • recidiva

Exista si leziuni omise la operatia initiala cum sunt:

  • Anomalii de cale biliara
  • Diverticul interpus
  • Dilatatie chistica

Sindromul coledocian rezidual cu elemente importante a fost amintit:

  • calculi tacuti
  • obstructie cu rasunet
  • sepsis
  • complicatii locoregionale
  • colangita
  • ERCP

Morbiditate 3-6%

Mortalitate 1%

Diagnosticul imagistic si rolul endoscopiei a fost integrat in managementul complex al acestor situatii.

Experienta Clinici Caritas a aratat:

  • 6% esec de cateterizare
  • 12% clearance incomplet
  • 4,8% morbiditate

Principiile terapeutice tin de:

  • Criterii de selectie pentru ERCP/Chirurgie
  • Chirurgia este rezervata pt cazurile complexe.

Esenta algoritmului prezentat:

  • Coledoc endoscopic – ERCP PSE
  • Chirurgie deschisa – Dezobstructie si drenaj
  • Chirurgie deschisa – cazuri cu HJA

Discutii:

Prof. Dr. T. Burcos a subliniat rolul ecografiei intraoperatorii

Prof. Dr. N. Angelescu a amintit de stenoza de cale biliara dupa drenaj Kehr la interval mare (ani).

Prof. Dr. S. Constantinoiu a reiterat incidenta litiazei de cale biliara (acut/cronic) dupa alte interventii (chirurgie gastrica  de tip vagotomie, gastrectomie – operatii litogene) si a reluat limitele metodei endoscopice – ex. diverticuli

A dezbatut tema litiazei autohtone propriu-zis dar si cea a calculilor migrati cu dezvoltare (naturalizati).

A facut aprecieri favorabile la adresa prezentarii si o sugestie de publicare.

Prof. Dr. M. Beuran incheie lucrarile aratand rezultatele sedintelor din punctul de vedere al caracterului didactic. 


Mai 2013

ORDINEA DE ZI

1. ZINFORO - Prof.Dr.Mircea Beuran/Conf.Dr.Adriana Hristea

2. Cancerul de jonctiune esogastrica - Prof.Dr.Silviu Constantinoiu

3. Limfadenectomia sistematica dupa model japonez (D2) in tratamentul chirurgical al carcinomului gastric - Conf.Dr.Catalin Vasilescu

4, Endoscopia de diagnostic si terapeutica ain bolile toracice si abdominale. Spitalul Colentina - Dr.A.Haidar


Octombrie 2013

1. Prof.Dr. Dan Setlacec (1921 - 2009) maestru si formator al scolii medicale romanesti:

                                  - Prof.Dr. G. Litarczek;

                                  - Prof.Dr. I. Popescu (Institutul Cllinic Fundeni).

2. Complicatii rare ale tumorilor GIST de intestin subtire - factori histologici de predictie:

                                 - Conf.Dr. V. Constantin (Spitalul Clinic Sf.Pantelimon).

3. Experienta noastra in chirurgia laparoscopica:

                                                                      - Sef de lucrari Dr.B. Mastalier (Spitalul Clinic Colentina).

Minuta

Sedinta a avut in plan trei teme:

1. Comemorarea Prof.Dr. Dan Setlacec (1921 - 2009) maestru si formator al scolii medicale romanesti (Prof. Dr. G. Litarczek, Prof.Dr. I. Popescu - Institutul Cllinic Fundeni).

2. Complicatii rare ale tumorilor GIST de intestin subtire - factori histologici de predictie: Conf.Dr. V. Constantin (Spitalul Clinic Sf.Pantelimon).

3. Experienta noastra in chirurgia laparoscopica: Sef de lucrari Dr.B. Mastalier (Spitalul Clinic Colentina).

Datorita importantei primei teme si prezentei in cadrul sedintei de comemorare a Prof. Dr. Dan Setlacec a unora dintre apropiatii si colaboratorii domniei sale (Prof. Dr. G. Litarczek, Dr. Dora Petrila, Prof. I.Aschie, Prof. T. Horvath, s.a.) s-a hotarat amanarea ultimilor doua teme pentru data de 28.11.2013.

Sedinta a fost deschisa de dl. Prof. dr. Mircea Beurancare a prezentat invitatii din Bucuresti si temele zilei. Inainte de a incepe lucrarile,  dl. Profesor a amintit ca in urma cu cateva zile la Piatra-Neamt a avut loc consfatuirea traditionala a chirurgilor din Moldova unde a fost comemorat Prof. Dr. Ion Juvara cu care ocazie s-au acordat o serie de diplome de onoare. In cadrul sedintei s-a continuat, de catre dl. Prof. M. Beuran, acordarea diplomelor de la acest eveniment. Acestea au fost acordate Prof. Dr. Eugen Bratucu, Prof. Dr. Irinel Popescu, Prof. Dr. Silviu Constantinoiu, Prof. Dr. Nicolae Angelescu.

Prof. Mircea Beuran a facut o trecere in revista a principalelor realizari ale Prof. Dan Setlacec (primele interventii pe cord din Romania, contributiile in chirurgia cancerului mamar, abordul cancerului gastric etc.). A fost cel mai complex chirurg al vremii abordand segmente diferite (cord, chirurgie digestiva). Din 1959-1964 a operat pe cord si apoi si-a continuat activitatea  in chirurgia generala.  A fost 23 de ani sef de clinica chirurgicala.

Dan  Setlacec a fost o emblema a chirurgiei de o moralitate exemplara. A fost un om integru si demn.

Dl. Prof. Dr. IrinelPopescu

A amintit de comentariile lui Andrei Plesu si Nicolae Manolescu cu privire la Prof. Dan Setlacec.

Parcursul profesional a fost prezentat cu detalii dintre care retinem:

- Dan Setlacec a urmat cursurile Facultatii de Medicina intre1940-1946

- A fost Preparator al catedrei de anatomie si intern din 1947.

- A fost intern la Prof. Hortolomei la SpitalulColtea unde a desfasurat si chirurgie experimentala.  De asemenea, aici a aparut interesul pentru chirurgia cardiaca.

Si-a continuat activitatea la Spitalul Clinic Fundeni.

Parcurge treptele profesionale conform legilor existente. La Spitalul Fundeni timp de 4 ani a activat in chirurgia cardiaca (B. Fotiade, Marin Ionescu, L. Ionescu au fost unii dintre cei cu care a lucrat).

In 1964 s-a infiintat sectia de chirurgie generala unde a fost numit sef.

In 1969 s-a stabilit in casa de pe strada Mendeleev.

Prof. D. Setlacec a abordat multe domenii chirurgicale: chirurgie cardiaca, toracica, a timusului, oncologica, hipertensiunea portala etc. realizand interventii complexe.

A  fost prezentata inregistrarea video a unei interventii chirurgicala complexe pentru cancer ovarian.

Profesorul opera foarte mult cu foarfeca si cu mana nu prea utiliza diatermia.

Dadea impresia ca neglijeaza detalii dar planul operatiei era intotdeauna urmat.

In 1967 a fost numit dr. docent titlu detinut impreuna cu alte doua personalitati din Romania initial.

S-a ocupat intotdeauna de invatamant universitar si postuniversitar. A fost un mare formator de scoala.

A scris enorm. A fost o caracteristica dominanta a personalitatii sale.

A participat activ la sedintele Filialei Bucuresti ale Societatii Romane de Chirurgie.

Articole si monografii numeroase au fost rezultatul activitatii sale clinice.

Dintre prietenii apropiati cu care a si lucrat au fost mentionati Prof. Sarbu, Prof. I. Juvara, Prof. A. Ionescu, Prof. D. Burlui cu care a colaborat.

Prof. Setlacec a fost un clinician remarcabil insistand pe aceasta componenta in modul in care si-a format colaboratorii.

Spunea: “exista bolnavi si experiente nu cazuistica” si se ferea de raspunsuri transante.

Era un doctor care isi punea intrebari, avea dileme.

Au fost prezentate monografiile scrise de catre prof. Setlacec impreuna cu colaboratorii sai. A avut o mare contributie la revista Chirurgia. A condus Societatea de Chirurgie intr-o perioada foarte grea.

A insistat ca lucrarile sa fie intai publicate in tara si apoi afara in beneficiul formarii chirurgilor romani.

S-a pensionat in 1987 dupa o cariera impresionanta. Dupa pensionare a abordat istoria medicinei romanesti publicand doua volume extrem de interesante. A desfasurat o munca de documentare impresionanta.

Nu si-a scris memoriile ci a preferat ceea ce a consemnat d-na dr. Dora Petrila.

A dezvoltat aceasta in cartea Chirurgul.

Prof. Setlacec a asistat la dezvoltarea centrului pe care l-a condus.

A participat la lansarea unor lucrari ale clinicii in ultimii doi ani de viata. Scaderea acuitatii vizuale l-a marcat foarte mult in ultimii ani ai vietii.

A decedat in 2009. La un an dupa aceea in curtea spitalului Fundeni a fost dezvelit bustul profesorului. La acel moment au participat personalitati ca Andrei Plesu, Prof. L. Gherasim, Academician V. Candea, Prof. R. Palade.

S-a constituit Fundatia Dan Setlacec care acorda premii anuale.

In incheiere, prof. dr. I. Popescu a sintetizat cele spuse despre Prof. D. Setlacec:

- Chirurg complex Dan Setlacec facea ca operatii dificile sa devina posibile.

- A fost un clinician desavarsit cu o precizie deosebita a actului chirurgical.

- Se documenta intotdeauna.

- Stia sa valorifice experienta.

- Onestitatea era una din principalele sale calitati.

- A fost un formator de scoala.

Comentarii:

  • Prof. Dr. Litarczek:

Dl. Prof. George Litarczek este cel mai vechi colaborator si prieten al prof. Setlacec. Acesta a mentionat modul in care l-a cunoscut pe prof. Setlacec si prietenia pe care a legat-o cu acesta pe tot parcursul vietii. L-a intalnit pe acesta la catedra de anatomie si apoi la Spitalul Coltea unde au lucrat impreuna. Prof. Litarczek a istorisit momente importante din dezvoltarea in paralel a anesteziei si chirurgiei moderne in contextul anilor ‘50. A amintit onestitatea deosebita si conlucrarea exceptionala pe care a avut-o cu profesorul Setlacec fiind anestezistul acestuia pentru o perioada foarte lunga. Momente deosebite ale priteniei celor doi au fost foarte bine amintite.

  • Prof. dr. M. Beuran a invitat auditoriul la discutii despre modul in care l-au cunoscut pe prof. Dan Setlacec.
  • Prof. dr. N. Angelescu:

Acesta a amintit ca a fost extern la Prof. Hortolomei la Sp. Coltea unde l-a cunoscut pe Dan Setlacec (sef de lucrari la acel moment). Prof. Setlacec a fost unul dintre modelele pe care le-a avut. A fost in relatii foarte bune cu Prof. Setlacec mai ales in perioada  in carea Prof. Angelescu a fost presedintele societatii. Fiind in Comitetul stiintific exigenta prof. Setlacec a fost esentiala in organizarea si modernizarea congreselor de chirurgie.

  • Prof. dr. Paunescu:

A reamintit motto-ul ultimelor carti de istorie scrise de catre prof. Setlacec

  • Conf. C. Vasilescu:

A mentionat personalitati nu numai din domeniul chirurgical care il considera mentor pe prof. Dan Setlacec. Desi nu mai opera, dupa pensie era chemat deseori pentru sfaturi si indicatii. S-a bucurat cu adevarat de reusitele celor pe care i-a indrumat.

  • Prof. dr. T. Horvath

Cel mai batran elev al prof. Setlacec. In 1977 sectia de chirurgie si-a schimbat sediul. A rememorat elementele raportului de garda de la Fundeni precum si alte personalitati care lucrau alaturi de prof. Setlacec. A mentionat momente frumoase si dificile din viata prof. Setlacec. A amintit de contravizitele profesorului si de abilitatea clinica a acestuia. A rememorat discretia si deontologia deosebitaa acestuia.  A amintit de ideile acestuia si atitudinea legata de malpraxis. O alta latura a fost cea de examinator sever si nepartinitor la concursuri cum a fost cel de doctorat.

Ca element deosebit, Prof. Horvath a amintit de sculptura care strajuieste mormantul prof. Setlacec si care are o valoare istorica si un mesaj emotionant fiind sculptata de catre acelasi sculptor care a realizat si bustul profesorului.

  • Prof. Dr. N. Constantinescu:

A mentionat stilul direct al profesorului Setlacec. A amintit ca idee fraza profesorului: “sa il lipesti pe student de bolnav”. A aratat iubirea profesorului fata de societatea de chirurgie si contributia acestuia la ridicarea acesteia. S-a amintit modul in care profesorul Setlacec a fost indepartat de chirurgia cardiaca in care acesta a avut numeroase realizari. Profesorul avea cultul valorii.

  • Prof. dr. SilviuConstantinoiu:

A mentionat calitatea deosebita a acestei sedinte. A prezentat legatura cu Prof. Simici. Legat de umorul acestuia a amintit discutia Prof. I. Popescu ca intern cu Prof. Setlacec. In calitate de presedinte al societatii la prima comemorare a mortii Prof. D. Setlacec a amintit ca acesta a fost un creator de scoala. De asemenea, a amintit de cei care au fost elevii profesorului Setlacec. Ca moment deosebit  a reamintit colaborarea cu alte specialitati inclusiv cu chirurgia cardiaca. Ar trebui sa regretam poateca nu a candidat sa fie primul presedinte al colegiului medicilor a fost finalul discursului prof. Constantinoiu.

  • Prof. dr. Balanescu

A amintit de modul in care Prof. Setlacec se informa permanent. Ajutorul primit de la dl. Prof. Setlacec a fost foarte important. Il interesa oncologia foarte mult. Discutiile pe seama tratamentului radioterapic au fost foarte instructive.

In inchiere Prof. Dr. M. Beuran a amintit despre cum Prof. Dan Setlacec si-a vazut moartea care a lasat un mare gol in randul lumii chirurgicale romanesti. “A murit usor. S-a incalzit si a adormit usor” – dupa interviurile profesorului cu D. Petrila.

Prof. dr. Mircea Beuran a inchieat seara multumind tuturor pentru participare.

Domnias a a oferit, in final, doamnei dr. Dora Petrila un simbol din partea Societatii si, de asemenea o diploma d-lui profesor G. Litarczek.

A consemnat

Dr. Florin Iordache (Secretar al Filialei Bucuresti a Societatii Romane de Chirurgie) 

Noiembrie 2013

Tema sedintei

1. Complicatii rare ale tumorilor GIST de intestin subtire - factori histologici de predictie - Conf.Dr.V.Constantin (Spitalul Clinic Sf.Pantelimon).

2. Experienta noastra in chirurgia laparoscopica - Sef de lucrari Dr.B.Mastalier (Spitalul Clinic Colentina).



Minuta

Domnul Profesor Dr. Beuran, salută participanţii la şedinţă şi solicită o participare mai numeroasă din partea membrilor departamentului X Chirurgie.

Prima lucrare prezentată a fost: 

Complicaţiile tumorilor GIST de intestin subţire – factori histologici de predicţie susţinută de Conf Dr Constantin Vlad de la  Spitalul Sf. Pantelimon.

A precizat că tumorile GIST reprezintă 80% din tumorile mezenchimale şi sunt <1% din tumorile tractului digestiv. Acestea au origine comună cu celulele Cajal. Clinica acestor tumori este silenţioasă, cu simptome nespecifice. 30% se găsesc pe intestinul subţire. Se pot prezenta ca : HDS, ocluzii, perforaţii cu hemorperitoneu. Diagnosticul paraclinic este realizat cu ajutorul CT, RM, EDS, ecoendoscopie, enteroscopie. Factorii de predicţie pentru GIST-urile de intestin subţire sunt: sexul masculin, implicarea seroasei, sangerarea, dimensiunea mai mare de 5 cm, prezintă mutaţii ale p53 şi au un prognostic mai rezervat decât GIST gastrice.

Studiul propriu pe 29 GIST ale intestinului subţire în perioada 2008-2012, a concluzionat că astfel de tumori au frecvent un prognostic mai rezervat, se prezintă cu simptomatologie acută, investigaţiile sunt limitate, frecvent este implicată şi seroasa, tipul predominant este cel fuziform cu un index mitotic mare şi poate pune frecvent probleme de diagnostic diferenţial.

Discuţiile:

  • Dr Predescu – GIST nu e benigna şi a remarcat asocierea GIST cu ADK gastrice, acestea fiind o descoperire întâmplătoare a anatomopatologului; este nevoie de o analiză mutaţională pentru a ghida tratamentul cu imatinib; s-au constatat recăderi la toţi cei ce au sistat tratamentul; cei din SUA au tratament pe viaţă cu imatinib; fracturarea tumorală în timpul intervenţiei chirurgicale va duce la recidiva; este greu de realizat un tratament neoadjuvant;
  • Dr Vlad – analiza mutaţională foarte costisitoare şi de aceea urmărirea şi tratarea corectă a pacienţilor este greu de realizat;
  • Conf Dr Miron – proporţia GIST este probabil mai mare de 10% din ADK gastrice;
  • Dr Copăescu – confirmă afirmaţia că de multe ori sunt descoperiri întâmplătoare pe piesa de rezecţie; majoritatea sunt deci incidentaloame şi frecvenţa acestora este mult mai mare decât ne-o închipuim;
  • Dr Costea – am avut doar 25 cazuri în 10 ani; nici unul nu a avut interesare seroasă şi nici unul nu a fost prezentat în urgenţă; supravieţuire bună – 6-7 ani;
  • Prof Dr Beuran – consideră necesară constituirea unui board pentru GIST ce ar necesita şi o echipă multidisciplinară compusă din gastroenterolog, imagist, chirurg, histopatolog, oncolog;

A doua lucrare:

Experienţa noastră în chirurgia laparoscopică 

a fost prezentată de Şef de Lucrări Dr Mastalier de la Spitalul Colentina.

Acesta a punctat şi a enumerat tipurile şi numărul intervenţiilor chirurgicale efectuate pe cale laparoscopică între anii 2011-2013, prezentând concomitent şi filme ale diverselor intervenţii chirurgicale.

Colecistectomii laparoscopice – 513

Colangiografii intraoperatorii transcistice – 29

TAPP – 73

Hernii ombilicale – 27

Eventraţii – 39

Fundoplicatura – 20

Achalazie – 2

Tumori gastrice benigne – 2 (cu realizarea anastomozei extracorporeal)

Colectomie segmentară stângă – 4 (cu realizarea anastomozei extracorporeal)

Rezecţie anterioară de rect – 3 (cu realizarea anastomozei extracorporeal)

Amputaţie de rect asistată laparoscopic – 3

Apendicectomia – 21 (15% din 140)

Ovarectomii parţiale – 18

Chistotomii – 22

Varicocelectomie – 9

Pieloplastie Hynes- Andersen – 1

Chistectomii renale – 3

Reimplantare ureter – 1

Discuţii:

  • Prof Dr Beuran – a solicitat şi alte date ale studiului: conversii, mortalitate, numărul de chirurgi experimentaţi şi câţi sunt încă în curba de învăţare;
  • Dr Mastalier – majoritatea încă ne instruim;
  • Dr Copăescu – prezentarea a fost greu de urmărit, iar filmele nu au beneficiat de nici un comentariu în timpul derulării acestora;
  • Dr Costea – atenţie la abordarea cazurile elective de patologie ginecologică; se pot ridica probleme de competenţă;
  • Conf Dr Miron – replică că ginecologul poate pune indicaţia, iar chirurgul să realizeze intervenţia chirurgicală;
  • Prof Dr Beuran – subliniază susţinerea prezentă, dar cât şi pe viitor a Clinicii de la Colentina atât de Dr Miron cât şi întregul departament; ne invită la ultima şedinţă din anul actual din data de 19.12.2013.

A consemnat: Dr. Bogdan Popescu



Decembrie 2013

Tema sedintei

1. In memoriam Prof. Dr. Alecsandru Prișcu - Conf. Dr. D. Vasile;

2. Cancerul cardiei și noile criterii de clasificare a joncțiunii eso-gastrice cu implicații in patologia chirurgicalã malignã - Dr. D. Predescu, M. Boeriu, Prof. Dr. S. Constantinoiu

3. Scorul BISAP in Pancreatita Acutã Severã -Dr. D. Popa;

4. LAP Mentor - Simbionix o soluție completã de instruire in tehnici de chirurgie endoscopicã și Evis EXERA III – Olympus - Un pas inainte in imagistica edoscopicã 3D - Radu Nicolau (TEMCO);