<
Societatea Română de Chirurgie
fondată în 1898

Activitati » 2014

  SRC 2014 - Activitati Filiala Bucuresti
23.01.2014
SRC Filiala Bucuresti - sedinta
Anastomoza chirurgicala reprezinta...
24.04.2014
19.06.2014
16.10.2014
13.11.2014
SRC Filiala Bucuresti - sedinta
Hemobilia - cauza rara de hemoragie...
18.12.2014

Prof. Dr. Mircea Beuran a deschis sedința societății: “Suntem sub impresia evenimentului de luni (accidentul aviatic nn.). Sistemul medical a fost si el afectat. S-a lansat o imagine falsa despre noi. Suntem alaturi de colegii nostri. Lucrarea Dr. Calu se amâna.

S-a ținut un moment de reculegere în memoria celor decedați.

Conf. Dr. A. Miron – In calitate de coleg a vizitat colegii internati la Cluj. Se afla in Clinica 1 chirurgie, bine ingrijiti. Au interventii ortopedice. Sunt bine monitorizati. Nu este necesar transportul la Bucuresti. Exista si asistență psihologică.

  • Pentru rezidenti – Din concluziile trase după examenul recent. Toti rezidentii vor fi informati cu ce indatoriri si drepturi au.

Prima lucrare prezentată: Sutura mecanică – o nouă paradigmă în chirurgie – Conf. Dr. V. Strâmbu

 Exista o competitie puternica cu o paleta foarte larga de dispozitive pe plan international.

Anastomoza chirurgicala reprezinta o problemă chirurgicală extrem de importantă.

Dintre elementele expuse reținem:

Dificultati in anastomoza mecanica:

  • Obtinerea congruentei
  • Dificil de efectuat in functie de țesuturi
  • Contraindicatii (peritonite etc.)

Principiile generale ale anastomozei:

  • Invaginarea mucoasei
  • Unul sau doua straturi
  • Distanta dintre fire
  • Sutura continua sau nu
  • Gradul de strangere al firelor
  • Tipuri de anastomoza
  • Anastomoze in doi timpi

Aparitia suturii mecanice – anii ’70 si alte repere istorice au fost amintite

Butonul Murphy Hultl – principiile suturii mecanice

  • Doua linii paralele
  • Capse in forma de B
  • Compresiune

Avantaje:

  • Standard
  • Scurteaza timpul
  • Acces in zone dificile
  • Sutura uniforma
  • Rezolva incongruenta
  • Etanseitate foarte buna
  • Permite montaje variate
  • Variabilitate de dispozitive
  • Lasa loc imaginatiei chirurgului
  • Rezolva situatii altadata considerate imposibile
  • Este permisa intersectarea liniilor de sutura
  • Se pot combina diferite dispozitive

Diferitele dispozitive sunt dedicate

Costurile pentru noi sunt aparent mai mari dar datorita beneficiilor probabil compenseaza (timp operator etc)

Nu modifica chirurgia.

Dezavantaje:

  • Risc de functionare defectuoasa
  • Imposibilitatea accesului in anumite zone
  • Risc de sangerare
  • Sunt necesare diferite marimi

Au fost prezentate dverse variante de sutura mecanica in diferite aplicatii.

  • Ex. rezecții gastrice, esofagiene, colorectale, in triangulatie etc.

Experienta din ultimii doi ani a Spitalului Carol Davila:

  • 65 de suturi
  • paleta larga

S-a prezentat unui film cu o rezectie anterioara de rect.

Concluzii:

Anastomoza mecanică a permis:

  • Largirea paletei operatiilor laparoscopice
  • Anastomoze dificile in conditii de siguranta
  • Scurtarea timpului operator
  • Riscuri: hemoragii si stenoze
  • Desi reduce diferentele intre chirurgi, sutura clasica trebuie stapanita de catre acestia

Discutii si intrebari

  • Prof. Balanescu: Cate fistule ati avut?
  • Raspuns: 2 fistule din 15 cazuri dar rata de fistule este aceeasi in literatura. Conteaza si alte variabile – vascularizatia in primul rand.
  • Prof. Balanescu: Aveti staplerele la dispozitie tot timpul?
  • Raspuns: in cadrul programului national realizat de catre Prof. Beuran au existat in clinica. Exista posibilitatea reutilizarii celor cu rezerve.
  • Prof. Balanescu: S-a intamplat sa aveti stenoze?
  • Raspuns:  da, dar nu frecvent. In rezectia anterioara ne temem mai puțin de fistula cat de incontinenta.
  • Prof. Balanescu:au existat raportaride fistule mai numeroase la un moment dat. Si-a exprimat rezervele fata de sutura mecanica. Exista si problema costurilor la noi unde din nefericire nu putem sa le cumparam in raport cu necesitatile. Rezidentii trebuie instruiti in mod cert. In incheiere, a adresat felicitari prezentatorului.
  • Prof. Dr. S. Constantinoiu: Felicitari pentru alegerea temei mai ales pentru rezidenti aceasta este importanta. Sunt de acord cu concluziile lucrarii.
  • Comentarii:
  1. Tinerii chirurgi nu trebuie sa inteleaga ca sutura mecanica nu inlocuieste cunoasterea principiilor chirurgiei corecte
  2. Principiile anastomozei clasice trebuie bine respectate (vascularizatie, lipsa tensiunii etc.)
  3. A reamintit problemele unor operatii abandonate
  4. Pentru chirurgia esofagiana staplerele sunt foarte utile (tehnica Akiyama)
  5. Staplerele vechi din Rusia si problemele comune ale diferitelor dispozitive in raport de calitatea lor.
  6. A menționatanumite cazuri de fistula anastomotica
  7. Proba cu albastru de metilen pentru esofag este utila
  8. Orringer: 10-15% rata fistulelor anterior suturii mecanice. Rata lor a scazut prin utilizarea unor dispozitive noi.
  9. In cazul anastomozelor rectale trebuie atentie atunci cand trebuie ales intre rezectie si amputatie. Aspectul oncologic trebuie sa prevaleze.
  10. Felicitari prezentatorului
  • Prof. Dr. T. Burcos: Legat de rezectiile rectale nu impartaseste punctul de vedere al prof. Constantinoiu. Sutura mecanica este extrem de utila la cei doi poli ai tubului digestiv. Legat de rectoragii – apar de obicei dupa utilizarea unor dispozitive cu agrafe mai mari. Problema stenozelor: apar in anastomozele joase. Preferinta vorbitorului este pentru anastomozele coloanale. Aspectul vascular este important in preventia stenozelor. Staplerele utilizate cand si cum trebuie prezinta mari avantaje, cu conditia respectarii regulilor chirurgicale.
  • Prof. Balanescu: Intrebare pt. Prof. Burcos: Iradiati toate tumorile de rect?
  1. Raspuns: T3, T4
  2. Prof. Balanescu: timpul de asteptare pentru iradiere este uneori ridicat. Riscul de aparitie al metastazelor există. A relatat experienta domniei sale legate de iradierea tumorilor rectale. Iradierea trebuie bine facuta.
  3. Prof. Dr. S. Constantinoiu: legat de iradiere in occident s-au facut statistici legate de procedura de iradiere demonstrand necesitatea.
  • Prof. M. Beuran a concluzionat: Evolutia tehnica este exploziva iar sutura mecanica este necesara.Aceasta a constituit baza realizarii programului national. Situatia economica nu a permis continuarea programului dar chirurgii au invatat si sutura mecanica este utilizata si azi. Dispozitivele trebuie utilizate corect. Conditiile bune ale anastomozei sunt aceleasi pentru reusita ca si in sutura clasica. Riscurile anastomozei rectale joase sunt bine cunoscute. In Spitalul de Urgenta sutura mecanica este standard. Aceasta trebuie invatata corect. S-a facut in clinica o analiza a fistulelor. Rata a fost aceeasi cu cea din sutura clasica. Rolul fistulografiei in evaluare. Tubul de dren poate fi un factor de risc (rigiditatea acestuia). Nu am facut ileostoma de protectie fara a avea un procent mai ridicat de fistule sau peritonite. A subliniat aplicarea regulilor chirurgiei. Totul trebuie sa fie in favoarea bolnavului

Ultima lucrare prezentată:

Tumori fesiere gigante – Conf. Dr. Grigorean

Patologie mai rara dar speciala.

Tumori rare dezvoltate in tesutul adipos.

Se dezvolta in timp indelungat.

Se evidentiaza greu.

Diagnosticul este tardiv.

A prezentat anatomia regiunii.

Toate structurile pot fi la originea acestor tumori.

Diagnosticul clinic este pus tardiv

  • Durere de tip sciatic

Investigatii:

  • Laborator
  • Radiografie
  • Ecografia de parti moi
  • CT
  • Angiografia
  • RMN

Atitudine terapeutică:

  • Biopsie tumorala – chimioradioterapie/ rezecție (tumori benigne)/ligatura de artera hipogastrica/embolizare/rezecție tumorală

5 cazuri de tumori fesiere

  • 1 caz condrosarcom mixoid intr-un caz cu sangerare la biopsie
  1. postoperator – mesaj hemostatic si embolizare de artera a. hipogastrică. S-a recurs la ligatura arterei hipogastrice realizate pe cale laparoscopică.
  2. Postoperator – tratament oncologic si apoi rezectie
  3. La 8 luni a prezentat recidivă tumorală dar a refuzat intervenția chirurgicală
  • 1 caz  de lipom lipocitic cu patologie asociată importantă:
  1. CT – osteoliza
  2. S-a efectuat arteriografia
  3. Consult ortopedic si neurochirurgical
  4. S-a practica ligatura de artera hipogastrica
  5. La 3 saptamani – rezectie
  6. Evolutie buna
  • 1 caz cu formatiune tumorala cu deficit neurologic stang
  1. bine delimitata
  2. evolutie buna
  3. ameliorarea suferintei neurologice
  4. recidiva la 7 luni
  5. lipom

Concluzii:

  • Incizia depinde de topografie
  • Tumorile fesiere sunt rare, diagnosticate tardiv
  • Imagistica ajuta foarte mult
  • Secventele chirurgicale pot fi foarte diferite
  • Embolizarea/cliparea laparoscopica a arterei hipogastrice este un gest asociat foarte util
  • S-a prezentat un film cu ligatura arterei hipogastrice.

Comentarii:

  • Prof. Bălănescu:
  1. Vizualizarea ureterului este importantă. Problema biopsiei este extrem de importantă. Biopsia excizională este prohibită în cazul tumorilor de părți moi. Nu consider necesară ligatura arterei hipogastrice deoarece există riscul devascularizării altor zone. Preferă excizia cu examen extemporaneu. Radio- si chimioterapia sunt utile in unele sarcoame. Nu ar face aceasta terapie preoperatorie. Diferentierea dintre malign si benign este realizata intraoperator. Felicitari pentru lucrare.
  • Prof. Dr. T. Burcos:
  1. Felicitari
  2. Comentariu pentru o tumora cu celule Merckel la care chimioterapia a fost aplicată.
  • Prof. Dr. S. Constantinoiu:
  1. Atenție la posibilele hernii fesiere
  • Dr. D. Predescu:
  1. De ce nu ați făcut imediat intervenția după embolizare?
  2. Examenul CT si consultul ortopedic nu au fost foarte exacte.
  • Răspuns:
  1. Datorită afecțiunilor asociate

Prof. Dr. M. Beuran:

  • Lucrările au fost foarte instructive. Felicitări autorilor. In continuare vom prezenta un curicula de pregatire pentru rezidenții din chirurgia generală:
  1. Definiția legală a specialității
  2. Durata – 6 ani (200 de ore didactice)/ 40/50 ore de studiu individual
  3. 1 credit = 25 ore instruire
  4. activitatea didactică: 20-30%; 70-80% practică si studiu individual
  5. la sfarsitul fiecarui modul, cel putin o dată pe an trebuie evaluat prin examen
  6. necesitatea caietului de stagiu (log-book) – MS
  7. structura stagiilor:
  • etapă administrativă (o săptămână)
  • 6 ani
  • efectuarea stagiilor in anii 2, 3, 4 iar repartizarea sa fie facuta centralizat
  • stagiul de traumatologie – in clinicile de ortopedie
  • stagiul de chirurgie de urgenta numai inclinicile de profil
  • stagiile vor avea o parte teoretică (curs)
  • in cadrul tehnicilor – tehnicile clasice si cele endoscopice si laparoscopice
  • stagiul practic
  • rezidentii sa fie cuprinsi intr-un sistem de cercetare in special in ultimul an de stagiu
  • La sfarsit rezidentul trebuie sa aiba capacitatea de a rezolva afecțiunile chirurgicale

In primul an se va insista pe:

  • Anatomie, biochimie, fiziologie
  • Lista de manevre si tehnici
  • Participarea ca ajutor
  • 50 de operatii mari (15% prim operator)
  • 120 operatii medii (20%prim operator)
  • Repartizarea pe ani
  • Coordonator de program – rolul si functia acestuia
  • Drepturile si obligatiile rezidentilor
  • Examenul se promovează cu minim nota 7
  • Aspecte legale
  • Comentarii:
  1. Prof. Dr. S. Constantinoiu
  • Sunt secții cu activitate redusă
  • Chirurgii de azi nu mai dau examen de anatomie
  • Legat de examen – rezidenții nu stiu anatomie

b. Prof. dr. T. Burcos:

  • revitalizarea centrelor de cercetare experimentală

c. Prof. Dr. M. Beuran – Congresul de chirurgie in mai

A cerut propuneri pentru teme prezentate de rezidenți pentru SRC

  • Pentru mai multe informatii se recomanda a se lua legatura cu Dl. Prof. Dr. M. Beuran Directorul Departamentului 10 din UMF Carol Davila